Daca ei nu va vor, noi va vrem...

Si-a anuntat demult venirea. Ne-am panicat, ne-am otravit fantanile, ne-am ars podurile si ne-am inclestat pumnii sa o primim puternic... Inainte ca ea sa ajunga insa, ne-am desumflat crezand ca a trecut precum o forta nevazuta. Ea insa s-a furisat, si ca un virus puternic ne-a omorat si ultimii neuroni optimisti. Azi suntem in criza. Desigur unii ne mai amagim ca totul va trece usor, ca nu ne vom simti niciun moment amenintati, ca cutare, ca cutare... Neuronul meu, ala micu' de respira greu, a inceput sa tremure insa. Si desi in ograda mea bate inca soarele, ma uit la norii de furtuna ce se indreapta incet-incet. Mi-e frica si parca as fugi sa ma ascund, dar nu stiu unde, nu stiu cum. Sa ma fac nevazuta sau sa dau piept cu furia vijeliei?
Si ca si cum nu as avea suficiente exemple, azi in Ad Players gasesc un articol despre revistele de specialitate BMG... Defapt despre revistele care nu mai sunt. BMG a sistat tiparirea revistelor Campaign (inca de acum vreo luna), BIZ, Business Review si Business Week... Si noi, astia care mai luptam pe front, noi nu putem decat spera ca versiunile on-line vor aparea cat de curand...

Cititi aici articolul.

Weekend Theme Song

Not new but definitely one of my favorite songs... Enjoy the weekend everybody.


Uhuuuuu... Uhuuuuu... UUUuuu...

"Smartness" de nota 5

Compania Blue Air a facut o noua campanie promotionala: fii destept cu 5 pe linie si te trimitem in vacanta! Da, da, destept cu 5 pe linie... Daca nu ati mai auzit, nicio problema, mai aveti timp sa va regretati anii studentiei. Iata un comunicat de presa Blue Air luat de aici:
20.01.2009 - Ultima zapada se serveste la rece, undeva in Alpi. Face cinste Blue Air!

Esti student si ai reusit performanta 5-ului pe linie in sesiunea de iarna?
Blue Air recompenseaza smartness-ul studentilor!

Nu e treaba usoara sa treci toate examenele. E chiar mai greu sa iei 5-ul, dar daca ai fost destul de smart incat sa ai timp si de distractie si de ceva lectura usoara, meriti o recompensa. Poti fi unul dintre castigatorii celor 5 sejururi la schi in Alpi.

Incepand cu data de 16 februarie 2009, studentii pot sa trimita adeverinta care sa dovedeasca promovarea fiecarui examen cu nota 5, la sediul Blue Air din Bucuresti, Strada Sevastopol nr 24, etaj 1. Data limita pentru trimiterea adeverintelor este 27 februarie 2009 (data de expediere inscrisa pe plic, prin stampila Postei Romane).
Nerespectarea acestui termen duce la invalidarea plicurilor expediate dupa aceasta data, respectiv la pierderea dreptului de a intra in tragerea la sorti.

In urma tragerii la sorti din data de 9 martie 2009, 5 studenti integralisti cu 5 pe linie, vor fi recompensati de catre Blue Air cu un sejur de 4 zile la ski in localitatea italiana Limone Piemonte. Premiul include cazare in camera single, de 4 stele, pentru 3 nopti, ski pass valabil 3 zile, 2 mese pe zi (mic dejun si cina), transport cu avionul Bucuresti - Torino (Cuneo) si retur, pe cursele Blue Air si transfer aeroport - hotel si retur .

Perioada excursiilor este 26-29 martie 2009.

La aceasta campanie pot participa cetateni romani sau straini, cu varsta de 18 ani (impliniti pana la data de inscriere in campania promotionala), care trebuie sa fie student ai unor facultati acreditate de catre statul roman din urmatoarele orase:
- Bucuresti
- Iasi
- Bacau
- Constanta
- Arad
- Sibiu
- Timisoara
- Cluj

Ce mai pot sa zic? :)))

Stick it in your ear...

O initiativa demna de invidiat a retelei Wieden + Kennedy este noul post de radio dedicat celor sase sucursale ale retelei, raspandite la nivel mondial. Talking about HR! Cu alte cuvinte, angajatii Wieden +Kennedy pot acum sa inteleaga si sa adere mai lesne la crezul agentiei. Programul radioului variaza de la emisiuni matinale si employee spotlight, pana la invitati speciali si muzica de calitate. Idea a pornit de la o mana de oameni si a intrat in testare in septembrie. Astazi, Wieden+Kennedy au radio-ul lor  si aplauze din partea tuturor pentru proiectul inovativ dus la bun sfarsit. Super, mi-ar fii placut si mie sa-l ascult pe Craig cum citeste rezultatele oficiale WWCC... A scuzati, Craig nu mai e si nu avem nici radio. Damn! 

No more prefab houses!

Si cica a fost ziua mea: niste japoneza de la Maiko si o carte buna. Desi gurmanda, astazi vreau sa vorbesc foarte sumar despre carte. E o carte cu multe poze, stia Claudia ca astea imi plac. Printre ele insa, chiar sunt rispite niste lucruri ce merita mentionate. Azi, ma voi opri doar la unul dintre ele, si nu pentru ca nu ar mai fi altele ci pentru ca nu am citit decat primele pagini (erau fara poze! :)) : asemanarea advertisingului cu constructiile, a intrusivului cu casele prefabricate si a permisivului cu custom-made-ul. Insa pentru a intra in miezul cartii permiteti-mi sa switch to English, pentru ca si cartea e in aceeasi limba. Citez din "Advertising Next.150 winning campaigns for the new communication age" de Tom Himpe:

"For decades, all advertising campaigns followed more or less the same pattern. However different the creative idea or message at the heart of them, campaigns were all expressed through the same mass channels and formats. In architectural terms, they were all built like prefab houses, with the real effort going into the interior decor rather than how the houses were put together.
Today, campaigns have become complex and custom-made constructions, with different subcontractors involved from a range of specialist disciplines. Brands want their communication to be more like a Frank Gehry building, remarkable and one-of-a-kind, and less like an ordinary house on the street, however attractive it might look on the inside [...] Their construction requires the skills of an experienced architect, who is familiar with all the different building blocks and can make every aspect of the design fit together perfectly..."

Asemanarea mi se pare foarte oportuna. Poate pentru ca sunt multi arhitecti prin publicitate, poate pentru ca publicitatea de la noi mai are de crescut pana sa ajunga la zgarie-nori sau poate pur si simplu analizand cele de mai sus si facand o paralela cu haosul imobiliar de la noi, ajung la concluzia ca cererea unui arhitect foarte bun care sa construiasca lucruri marete este ceva mai mare decat oferta.

Best viral marketing campaign of 2009

De departe cea mai orginala campanie de marketing viral pe care am vazut-o in ultima vreme - jobul ideal, locul ideal si salvarea recifului Australian. Suna bine? It's for real... Sau cel putin asta o sa ofere Queensland Tourism office. Ceea ce multi au considerat un anunt de angajare este defapt o idee excelenta a biroului de turism australian pentru protejarea si promovarea recifului... Desigur, premiul/job-ul este real. Ziare de peste tot au preluat stirea, televiziuni de la BBC pana la CNN si milioane de oameni au aplicat. Campania este semnata se pare de CumminsNitro si Xcommedia Australia si sper ca va castiga multe premii.e

Excelent! Si eu as vrea acest job. :)
Check it out here...

Religulous

Un documentar ce trebuie vazut... Asta insa, daca nu sunteti pro-biserica, nu credeti in serpi care vorbesc si te ispitesc, nu credeti in oameni ce calca pe ape sau in alte chestii de acest gen. Religulous a lui Bill Maher este probabil cel mai bun documentar din ultimii ani... Excelent, a must see! Mai jos, trailer-ul!

Al nostru Selfpromo

De la cei mai misto copii :)

Bring back summer

Winter is coming. I feel it, my heart too. Some time ago I got out from that little shell. 'Come out' he said, 'nothing will hurt you, I promise.' he added. 'It's nice out here, it's warm and people spread love. Everything is going to be all right.' and out I was. I was stepping out after a long time, frightened, unsure. 'It's all going to be great, summer has come'. And so it was. The most beautiful summer of my life. With a lot of sun, a lot of joy, bit cloudy from here to there and some occasional showers. But I didn't care. I had summer with me and in my heart. Clouds can come, rain can come, even tornados. Nothing will send my summer away, for it is here to stay... Leaves start to fall now. And slowly slowly, winter's back. I'm preparing my shell to have something for those awful days... Winter is coming. I feel it in my heart and soul... I'm sad. I used to love summer... Can you give it back?

The men in my life

E devreme, mult prea devreme pentru o duminica dimineata. Stau cocotata in pat si ma uit cum minutarul trece. E tarziu. Parca e tarziu acum. Dupa o noapte de nesomn si stres si o amigdala umflata meditez asupra relatiei mele si asupra relatiilor pe care le-am avut. Incerc sa gasesc un pattern, ceva, un punct comun care sa-mi explice de ce mai tot timpul se termina prost. Dupa minute in sir de meditatie se face ora 8. Si ora 8 imi aduce si raspunsul: eu. Eu sunt punctul comun al tuturor relatiilor. Si daca mai toate relatiile mele se termina prost inseamna ca, la fel ca in matematica daca a=c si b=c atunci a=c, eu trebuie sa fiu cauza principala. Nu?!
Minutarul se misca. A trecut deja o eternitate de cand nu s-a mai miscat. Si ma intreb, daca eu sunt punctul comun inseamna ca eu sunt cel care poarta vina. Citisem undeva ca dragostea e un consens, ca dragostea este un acord intre doi oameni care-si doresc sa-si petreaca timpul impreuna, cu discernamant. Citisem ca dragostea nu e totuna cu a fi indragostit, si ca cea din urma actiune este efemera. Parca imi cresteau ochii atunci, simteam ca cineva ma intelege, ca dragostea pentru mine inseamna la fel ca pentru altii. Dar daca pentru barbatii din viata mea dragostea ramane doar un lucru efemer? Si stau cu frica-n san, si ma gandesc, daca asta e ultima dragoste din viata mea? Se spune ca dragostea nu se gaseste pe toate gardurile. Sa fie oare adevarat? Se poate sa nu intelegem adevaratul sens al acestui sentiment? Revenind la punctele comune ale relatiilor mele am ajuns la concluzia ca singura vina o port eu. Iar asta pentru ca intotdeauna le-am dat de inteles ca voi fii acolo orice ar fi. Iar asta cred, e cel mai prost lucru pe care-l poti face intr-o relatie. E 8 si 4 minute. Incerc sa mai gasesc un punct comun. Macar unul. Trebuie sa mai fie unul. Cred ca e asteptarea. Intotdeauna am asteptat, suspinand, dar am asteptat. Si poate azi m-am saturat sa mai astept. Azi ma simt revolutionara, gata sa schimb lumea si pe toti barbatii din ea. Voi adormi la loc insa, si pana la amiaza-mi trece. Asta e punctul comun - apatia... E 8 si 6... Am asteptat destul, ma duc sa dorm, poate-mi schimb parerea.